Totodată, 28 aprilie este, de asemenea, o zi în care mişcarea sindicală din lume onorează memoria victimelor accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale şi organizează simultan campanii în întreaga lume.
OIM estimează că, anual, peste 313 milioane de lucrători suferă accidente urmate de incapacitate temporară de muncă şi se produc aproximativ 160 milioane de cazuri de îmbolnăviri profesionale. Se apreciază că în fiecare zi se produc aproximativ 6.400 decese ca urmare a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale şi că, zilnic, aproximativ 860.000 lucrători sunt vătămaţi la locul de muncă.
La simpozionul dedicat Zilei Internaţionale pentru Securitate şi Sănătate în Muncă au participat 29 agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea pe raza judeţului Călăraşi, având următoarele domenii: agricultură, construcţii, transport, metalurgie, sănătate, confecţii metalice, etc. Au fost prezentate următoarele lucrări:
- „Situaţia accidentelor de munca 2005-2015” – LENUŢA BOMBIŢĂ
- „Împreună pentru crearea unei culturi de prevenire în SSM” – MARIA RĂMULESCU
- „Cultura de prevenire în SSM prin VFL” – CIPRIAN BREZEANU
Acest aspect poate fi realizat, doar, prin:
- implicarea reală din partea lucrătorilor şi sindicatelor;
- un sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă corespunzător.
În primul rând, angajatorii ar trebui să înţeagă că este imperios necesar să se consulte cu angajaţii cu privire la securitate şi sănătate în muncă. Şi, nu numai, pentru că acest lucru este cerut de lege, ci chiar reprezintă unul din fundamentele esenţiale ale sistemului de management în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Bineînţeles, că aceasta include furnizarea de informaţii, instrucţiuni şi formarea lucrătorilor şi reprezentanţilor acestora în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Doar printr-o formare corespunzătoare, temeinică în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă putem spune că deschidem o cale pentru realizarea unei culturi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi implicit o cultură a dialogului în acest sens.
Ce metode putem aplica?
De la formarea prin cursuri la discuţii directe cu lucrătorii, de la prezentări la implicarea directă a acestora, de la nesiguranţă în realizarea sarcinilor la o gândire prosecuritate, de la dezvoltarea propriilor abilităţi în domeniul siguranţei la distribuirea acestora în unitate. Şi toate acestea, pentru ca angajaţii să treaca de la atitudinea de dependenţă, impusă prin control şi supraveghere, la o atitudine de interdependenţă dată de spiritul de echipă şi grija pentru siguranţa colegilor de muncă. Deabia atunci, putem spune că am pus bazele unei culturi de prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
Nicolae Dumitru
Inspector Şef
 |  |
